„Ajutorul” meu

„Ajutorul” meu

miercuri, 21 aprilie 2021

Pagina Mea

Toată lumea bea cafea

08.09.2019     
Toată lumea bea cafea
60, Targoviste, Romania




Lumea, astăzi, fiind comodă
A găsit o nouă modă:
Dimineața, vrea, nu vrea,
Bea o ceașcă de cafea
Nu-i nimic fenomenal
Obiceiul e banal.
Păi, dacă toată lumea bea
Mă întreb: Eu de ce n-aș bea?
Prin urmare, azi în zori
Am căscat de două ori,
M-am mai și întins un pic
Și-am dat fuga, la ibric.
Am pus apă, două cești,
Din ziar am citit trei vești,
Mă-nvârt de trei ori în loc
Și pun ibricul la foc.
Pun mâna pe linguriță
O prind zdravăn de cod,
O-nfing adânc în chisea
Și scot zahărul cu ea.
Mă bucur că am de toate
Și îmi merge ca pe roate,
Dar mă bucur prematur:
Aghiuță e prin jur ...
Îmi aduce aminte îndată:
„- Cafeaua nu-i măcinată! ... ”
Tiii! ... Câtă dreptate are,
Am doar boabe la păstrare ...
Nu-i nimic, de mă grăbesc
Iau râșnița și-o râșnesc.
Dar, la naiba de belea! ...
Unde o fi râșnița? ...
Iar mă-nvârt, iar mă reușesc
În sfârșit, îmi amintesc ...
De trei zile, bat-o
vină E dată pe vecină ...
A ei a lăsat-on drum,
Sa oprit și a scos fum. ..
Nu mai sta ... Hai, că ai treabă! ...
Cere-i râșnița în grabă.
.................................................. ....................
Sun la ușă. Țâr, țâr, țâr! ...
Mă uit zăpăcit în jur,
Dar vecina nu răspunde.
Unde o fi Doamne? ... Anulează? ...
Nu-i vecina. E plecată.
Se întâmplă, câteodată ...
Râde-n hohot Aghiuță:
„--Ai rămas azi de căruță ...
Și-ai mai dat și de belea,
Astăzi nu mai bei cafea! ... ”
- Râzi tu, râzi, drace coclit
Însă nu m-ai păcălit!
Problema e prea banală.
Am râșniță manuală.
Mi-a rămas de la bunici.
Ei, acuma ce mai zici? ...
Caut râșnița-n debara
Și pun boabele în ea
Învârt coarba îndârjit,
Mă uit să văd ce-a ieșit.
A ieșit perfect, firește
Gata! ... Nimic nu-mi lipsește.
Simt aroma minunată
Din cafeaua măcinată ...
............................................ ...... .....
Mă îndrept către ibric
Dar apă mai și un pic.
Cît timp am întârziat
Apa sa evaporat.
Acum ce e de făcut? ...
O iau iar de la-nceput ...
..................................... ............. .......
Am muncit cât am muncit
Dar acum sânt mulțumit:
Am în față o ceașcă mare
Cu cafea îmbietoare
Și arată bat-o sfântul
Mai neagră decât pământul
Are un miros ... belea
Când mai pun și rom în ea.
Cred că i-aș fi pus pus
Dacă îi turnam cognac! ...
Sorb din ea cu încântare
Să îi simt orice săvoare.
Din pendulă însă, cucu ',
Parcă n-ar avea de lucru ...
Și-n ureche-mi strigă ... Vai! ...
Că e ora pentru ceai ...
Dar vedeți? ... Ăsta e baiul
Că mie nu-mi place ceaiul.
Eu beau țuică, beau și bere
Chiar și vin beau cu plăcere,
Însă ceai nu beau, și pace ...
Apă fiartă. Zău, nu-mi place ...
Așa sînt de când mă știu
Filozof din tată-n fiu
Și într-o mă
gândesc Că beau și-o să ruginesc ...
Și mă mai bate un gând
Ce te faci atuncea când
Vrei să bei și ceai nu ai? ...
Nu-i așa că bei ce ai? 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu